Am avut ocazia sa citesc mai multe carti si documente privind literatura clasica chineza, in special genul filozofic, si am fost impresionat de varietatea ideilor de valoare pe care am putut sa le identific, multe dintre acestea avand o actualitate ce nu poate fi pusa la indoiala. Din aceasta cauza, am cautat sa va ofer cateva cugetari pline de intelepciune scrise de catre Mozi, un autor ce a trait intre anii 480 – 390 i.Hr. fiind considerat primul filozof adevarat al Chinei cunoscut pana in clipa de fata.

 

Mozi a fost interesat de arta argumentatiei si dialogului, in acest sens dezvoltand un sistem de analiza si critica a opiniilor contrare, precum si de sustinere a tezelor proprii in cadrul dezbaterilor publice. Desi s-a nascut intr-o familie saraca, totusi tezele sale filozofice sunt de nivel inalt, cu impact asupra ansamblului societatii in mijlocul careia a trait continuand traditia de gandire initiata de catre Confucius.

 

In acelasi timp, din dorinta de a schimba starea de lucruri a timpului sau, Mozi a organizat o miscare sociala angajata in actiune directa, incluzand chiar si aspecte militare necesare apararii provinciilor si oraselor in fata politicii de expansiune a diferitelor centre de putere ale vremii. Fiind inzestrat cu o charisma puternica, Mozi a reusit sa isi inspire discipolii in a se dedica idealului justitiei sociale pe care el o proclama sub forma unei structuri statale centralizate, organizate si unificate ideologic.

 

Din punctul de vedere al lui Mozi, o cauza principala a suferintei umanei era datorata diferentelor ideologice dintre oameni si numeroaselor factiuni ce existau in societate, fiecare disputandu-si intaietatea. De aceea, el a criticat aspru sistemul politic si etic al promovarii pe baza de apartenenta la familiile considerate nobile, precum si spiritul de clan, din cauza inerentului spirit partinic in administrarea intereselor societatii.


 

Mozi considera ca problema etica fundamentala provenea din cauza excesului acestui aspect partinic generator de inechitate la nivel de individ si societate. Prin urmare, scopul principal in contracararea acestui principiu consta in schimbarea si cizelarea comportamentului fata de oameni prin cultivarea controlului dorintelor, dispozitiilor si atitudinilor astfel incat acestea sa reflecte idealul echitatii sociale. Pentru realizarea acestui lucru, Mozi a considerat ca printr-o argumentatie rationala si temeinica se poate realiza motivarea oricarui om in a actiona in conformitate cu principii de gandire superioare, fara a fi necesara folosirea fortei.

 

Pentru a oferi o ilustratie practica a cugetarii lui Mozi, am preluat mai multe fragmente din scrierile sale pe care le voi expune in continuare. Se va remarca cu usurinta cat de actuale sunt sfaturile sale si cat de bine ar fi ca ele sa fie luate in considerare de catre factorii de raspundere ai lumii in care traim.

 

„Invatatorul nostru Mozi a spus: Regii, nobilii si marii oficiali doresc ca diferitele regiuni pe care le conduc sa fie bogate, populatia sa fie numeroasa si ordinea sa domneasca in administratie. Insa cel mai adesea, saracia domneste pretutindeni, oamenii sunt putini, iar haosul predomina in locul ordinii. Astfel, toti acesti conducatori nu reusesc sa isi atinga tinta pe care o doresc, iar in schimb au parte de opusul asteptarilor pe care le au.

 

De ce se intampla toate acestea?

 

Invatatorul Mozi a spus: …

 

Pentru a citi in continuare articolul intrati aici.

Be Sociable, Share!