Intelepciune Antica: Mencius succesorul doctrinei confucianiste

Mencius este succesorul doctrinei confucianiste. El este considerat unul dintre marii filosofi, teoreticieni politici şi pedagogi ai Chinei.

Mencius s-a născut în 372 î.Hr. în cursul perioadei Statelor Beligerante (403 – 222 î.Hr.). Tatăl său a murit când el avea trei ani. Mama şi-a educat fiul cu atâta devotament încât şi-a schimbat de mai multe ori locul lor de reşedinţă, până s-a stabilit lângă şcoala unde ea considera ca mediul educaţional avea influenţă bună asupra fiului său. Atunci când Mencius a crescut, a devenit om de ştiinţă.

Erau timpuri sumbre – vechiul sistem feudal Chow dispărea, apăreau legi noi. Cnejii şi feudalii ambiţiosi, pentru a-şi extinde teritoriile şi a obţine un statut superior, au început războaie unul împotriva celuilalt, astfel încât, în toată China erau în căutare strategi şi consilierii politici pentru lupta pentru putere. Cu toate acestea, Mencius şi adepţii săi au decis să călătorească în ţară, promovând idea moralităţii şi bunăvoinţei.

În conformitate cu filozofia lui Mencius, când munca unei persoane nu este recunoscută, trebuie să se uite în interiorul său şi să se întrebe dacă munca a fost într-adevăr bine îndeplinită. Atunci când sfatul nostru nu este acceptat, trebuie să ne întrebăm dacă el a fost suficient de înţelept. Atunci când bunătatea umană nu este apreciată, trebuie să ne întrebăm dacă a fost suficient de sinceră. Ori de câte ori o persoană aude remarci rele de la alţii, ar trebui să efectueze întotdeauna o autoanaliză, pentru a găsi cauza, şi să nu îi învinuiască pe alţii.