Sun Simiao (581 – 682 d.Hr.) a fost un faimos doctor în medicina tradiţională chineză, care a trăit pe vremea dinastiilor Sui şi Tang. A fost numit “regele medicinei chineze” de către medicii tradiţionali chinezi, iar în folclor şi în povestiri se spune că a atins imortalitatea după ce şi-a petrecut viaţa salvând vieţile oamenilor şi predând “calea cultivării vieţii”. Sun Simiao a lăsat două dintre cele mai
Jia Sixie (aproximativ 533 d.Hr.) a fost un agronom remarcabil din Dinastia Wei de Nord. El este cunoscut ca autorul primei enciclopedii agricole a Chinei. De-a lungul vieţii sale, a fost martor la războaie interminabile şi la distrugerea vieţilor oamenilor. În aceste împrejurări, Jia Sixie a scris o binecunoscută carte de agronomie – "Tehnici principale pentru bunăstarea oamenilor" (Qi Min Yao Shu), care cuprinde numeroase cunoştinţe tradiţionale de agricultură,
Xiao Yan (464-549 d.Hr., nume postum – Wu Di), fondatorul şi primul împărat al dinastiei Liang de Sud, a domnit timp de 48 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi împăraţi chinezi. El a murit la vârsta de 84 de ani, fiind cel mai longeviv împărat după Qianlong (1711-1799) din Dinastia Qing. Se crede că Xiao Yan este fiul lui Xiao He, primul prim-ministru al dinastiei Han. El
Tao Yuanming, distins poet şi pustnic eminent, era cunoscut ca "Tao, singuraticul" sau "Maestrul celor cinci sălcii", cum îi plăcea să se autodenumească, pentru a-şi exprima dorinţa de a trăi o viaţă liniştită. Tatăl lui Tao a murit înainte de vreme şi de atunci familia a trăit în sărăcie. La o vârstă fragedă, Tao s-a simţit atras de taoism şi prefera stilul de viaţă retras. La douăzeci de ani
Gu Kaizhi (aproximativ 345-406 d.Hr.) al dinastiei Jin de Est este un pictor celebru din istoria Chinei. Adesea privit ca un excentric nevinovat, se spune că a atins perfecţiunea în "compoziţia literară, pictură şi naivitate". Gu Kaizhi credea cu tărie că ochii sunt ferestrele sufletului. Era un bun observator şi a făcut cercetări în desenarea ochilor. Întotdeauna lăsa la urmă desenarea ochilor într-un portret, ca o ultimă completare în